Baroul Calarasi

Baroul Calarasi

Prima pagina

Link-uri utile

Contact

Sitemap

Tabloul avocatilor

Avocati

Stiri si evenimente

Casa de Asigurari a avocatilor

Important: Acest material are un caracter pur consultativ, nu unul oficial, avand ca sursa a preluarii site-ul oficial UNBR: www.UNBR.ro

Capitolul I - Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Art. 1 
(1)Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, astfel cum a fost modificata si completata pana la data adoptarii prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale prezentului statut. 
(2)Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale: 
a)principiul legalitatii; 
b)principiul libertatii; 
c)principiul independentei; 
d)principiul autonomiei si descentralizarii; 
e)principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2 
(1)Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat. 
(2)In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Art. 3 
(1)In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic. 
(2)Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte. 
(3)Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei. 
(4)Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata.

Art. 4 
(1)Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut. 
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. 
(3)Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut. 
(4)Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.

Art. 5 
(1)In fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si functioneaza, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de interes public. Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia. 
(2)Toate barourile din Romania, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R. 
(3)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocatilor din Romania. 
(4)Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public si poate fi constatata de instanta din oficiu.

Art. 6 
(1)Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si apara, drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor potrivit legii si prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala. 
(2)Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut. 
(3)Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta. 
(4)Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prevazute de lege, prezentul statut, codul deontologic si contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7 
(1)Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau. 
(2)Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei de avocat si isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata de client, in raporturile cu autoritatile si institutiile la care isi asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa in general si fiecare confrate in particular, precum si fata de public. 
(3)In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege. 
(4)Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional. 
(5)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului. 
(6)Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta, se pot face numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Art. 8 
(1)Secretul profesional este de ordine publica. 
(2)Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata. 
(3)Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa. 
(4)Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice. 
(5)Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9 
(1)Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati. 
(2)Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie. 
(3)Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.

Art. 10 
(1)Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta este confidentiala. 
(2)In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana. 
(3)In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale. 
(4)Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau dintre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential.

Art. 11 
In raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12 
(1)Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale. 
(2)Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei. 
(3)Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art. 13 
Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia.

Capitolul II - Organizarea profesiei de avocat

Sectiunea 1 - Dobandirea calitatii de avocat

&1 - Primirea in profesie

Art. 14 
(1)Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia. 
(2)In toate cazurile, persoana care indeplineste conditiile prevazute de Lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

Art. 15 
(1)Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. 
(1) din Lege, se depune in doua exemplare si va cuprinde: 
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 
b)locul si data nasterii; 
c)elementele actului de identitate si organul emitent; 
d)indicarea diplomei de licenta eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept; 
e)declaratia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art. 13 din Lege; 
f)declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 14 din Lege ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin. 
(2) din Lege; 
g)angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in conditiile prevazute de Lege si de statutul profesiei; 
h)declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii. 
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in dublu exemplar: 
a)copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila; 
b)copie de pe diploma de licenta. In cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara se va depune si dovada de echivalare, in conditiile legii; 
c)certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii; 
d)certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii; 
e)certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat; 
f)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 16 
(1)Cererea formulata de persoana care doreste primirea in profesie cu scutire de examen in conditiile art. 16 alin. 
(2) din Lege, pe langa mentiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie cu scutire de examen. 
(2)Persoana prevazuta la art. 16 alin. 
(2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul stiintific de doctor in drept. 
(3)Persoana prevazuta la art. 16 alin. 
(2) lit. b) din Lege care a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici. 
(4)Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin. 
(2) lit. b) din Lege se calculeaza prin insumarea perioadelor in care s-a indeplinit oricare dintre functiile respective.

Art. 17 
(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde: 
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 
b)locul si data nasterii; 
c)numarul, data si emitentul pasaportului; 
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia; 
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); 
f)indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 12 alin. 
(3) din Lege. 
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate: 
a)pasaport; 
b)o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara; 
(3)La cerere se vor atasa: 
a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege; 
b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic; 
c)dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz; 
d)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. 
(2) lit. d) din prezentul statut; 
e)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 18 
(1)Cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de la inregistrare la sediul baroului. 
(2)Afisarea se constata prin proces-verbal. 
(3)In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia. 
(4)In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.

Art. 19 
(1)Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare. 
(2)Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.

Art. 20 
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 21 
(1)Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii. 
(2)In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat. 
(3)Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie. 
(4)Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. 
(5)Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul avocatilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.

Art. 22 
(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R. 
(2)Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare. 
(3)Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin hotararea Consiliului U.N.B.R. 
(4)Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii. 
(5)Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.

&2 - Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru

Art. 23 
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.

Art. 24 
(1)Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si cuprinde: 
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 
b)locul si data nasterii; 
c)numarul, data si emitentul pasaportului; 
d)indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania; 
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); 
f)indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine. 
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in limba romana si certificate: 
a)pasaport; 
b)o atestare din partea autoritatii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara. 
(3)La cerere se vor atasa: 
a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege; 
b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic; 
c)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. 
(2) lit. d) din prezentul statut; 
d)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 25 
(1)Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea examenului, conform art.805 si 8014 din Lege. 
(2)Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dreptului romanesc, conform art.805 alin. 
(2) din Lege. 
(3)Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.

Art. 26 
(1)Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. 
(2)Consiliul baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.

&3 - Demnitatea profesiei

Art. 27 
(1)Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia. 
(2)Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei. 
(3)Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului, in raport cu dispozitiile legale. Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit Legii. 
(4)Decizia motivata va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R., impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia s-a verificat starea de nedemnitate. 
(5)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in conditiile Legii. 
(6)Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R. Baroul va face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor pe baza hotararii Consiliului U.N.B.R.

&4 - Incompatibilitati

Art. 28 
Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de Lege.

Art. 29 
Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.

Art. 30 
(1)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel: 
a)faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie; 
b)calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni; 
c)calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni; 
d)calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic, sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata. 
(2)Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni. 
(3)Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii. 
(4)Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza. Dispozitiile art. 27 alin. 
(5) si 
(6) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator. 
(5)Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin. 
(4) din prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 31 
(1)Incompatibilitatii prevazute de Lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu. 
(2)Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor incompatibili. 
(3)Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.

Art. 32 
(1)In aplicarea art. 24 alin. 
(1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului. 
(2)Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.

&5 - Modalitatile de primire in profesia de avocat

Art. 33 
(1)Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen. 
(2)Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte. 
(3)Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise. 
(4)Cu cel putin 60 de zile inainte de data desfasurarii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica catre barouri si face publice data, tematica si bibliografia examenului. 
(5)Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34 
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. 
(3) din prezentul statut.

Art. 35 
Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului.

Art. 36 
(1)Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere include cererea si actele prevazute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile inainte de data examenului. 
(2)Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.

Art. 37 
(1)Dupa validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire in profesie. 
(2)Rezultatele examenului vor fi comunicate, de catre barouri, Consiliului U.N.B.R.

Art. 38 
(1)Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R. 
(2)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de Presedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

&6 - Interdictii

Art. 39 
(1)Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat. 
(2)In cazul in care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva. 
(3)Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.

Art. 40 
(1)Avocatii - fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. 
(2) din prezentul statut. 
(2)In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si organele de urmarire penala, durata fiind calculata in mod corespunzator. 
(3)Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului in care au functionat. 
(4)Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

Art. 41 
Interdictia exercitarii profesiei de avocat in cazurile prevazute de Lege priveste instantele, parchetele de pe langa acestea, si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.

Art. 42 
Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 43 
Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii, in scopul eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 39-42 din prezentul statut.

&7 - Tabloul anual al avocatilor

Art. 44 
(1)Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul avocatilor, alcatuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut. 
(2) Tabloul avocatilor va cuprinde: 
a)numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora; 
b)cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocatilor care le compun. 
(3)Avocatii straini vor fi mentionati intr-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. 
(3) si alin. 
(6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acesta desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care desfasoara activitatea. 
(4)In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc. 
(5)Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili alcatuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an. 
(6)Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R.

Art. 45 
Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.

Art. 46 
Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.

Art. 47 
(1)Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului prevazut de Lege. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou. 
(2)Inscrierea in Tabloul avocatilor dupa primirea in profesie este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.

Art. 48 
(1)Decanul baroului va desemna avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neinscrise in Tabloul avocatilor. 
(2)Ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoane care exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritatile competente.

&8 - Suspendarea calitatii de avocat

Art. 49 
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda: 
a)pe toata durata existentei starii de incompatibilitate; 
b)in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa; 
c)in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor; 
d)la cererea scrisa a avocatului.

Art. 50 
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.

Art. 51 
(1)Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara. 
(2)Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. 
(3)Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea avocatului in cauza. 
(4)Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili. 
(5)Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea.

Art. 52 
Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Art. 53 
Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 54 
(1)Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea. 
(2)Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

&9 - Transferul intr-un alt barou

Art. 55 
(1)Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. 
(2)Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale. 
(3)Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.

Art. 56 
(1)Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut la art. 55 alin. 
(2) din prezentul statut. 
(2)La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie.

Art. 57 
(1)Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor. 
(2)Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

&10 - Incetarea calitatii de avocat

Art. 58 
(1)Calitatea de avocat inceteaza: 
a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei; 
b)prin deces; 
c)prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara; 
d)in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. 
(2)Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.

Art. 59 
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.

Art. 60 
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.

Art. 61 
(1)In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului. 
(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou. 
(3)Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale. 
(4)Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati. 
(5)Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Sectiunea 2 - Organele profesiei de avocat

&1 - Baroul

Art. 62 
(1)Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati, decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege. 
(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.

Art. 63 
(1)Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare. 
(2)Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

Art. 64 
(1)Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului. 
(2)Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare. 
(3)Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Art. 65 
(1)Organele de conducere ale baroului sunt: 
a)adunarea generala; 
b)consiliul; 
c)decanul. 
(2)In cadrul baroului se constituie si functioneaza: 
a)comisia de cenzori; 
b)comisia de disciplina.

Art. 66 
(1)Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara. 
(2)Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa caz, nu se afla in executarea unei sanctiuni disciplinare.

Art. 67 
(1)Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an. 
(2)Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului. 
(3)Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului. 
(4)Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati. 
(5)Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala. 
(6)Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale. 
(7)Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.

Art. 68 
(1)Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. 
(2)In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului. 
(3)Adunarea generala convocata in conditiile alin. 
(2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai. 
(4)Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentanti - electori. Pot fi reprezentanti - electori avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului. 
(5)Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului. 
(6)Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot. 
(7)Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. 
(2) din prezentul statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentanti - electori. Pot fi reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. 
(2) din prezentul statut; numarul de avocati care isi pot delega votul unui reprezentant - elector este de maximum 5.

Art. 69 
(1)Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: 
a)modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar; 
b)anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala; 
c)numarul membrilor prezenti; 
d)componenta prezidiului adunarii generale; 
e)ordinea de zi votata de adunarea generala; 
f)luarile de cuvant; 
g)hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate; 
h)orice alte activitati desfasurate in adunarea generala. 
(2)Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale. 
(3)Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.

Art. 70 
(1)Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat. 
(2)De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.

Art. 71 
(1)Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. 
(2)Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza: 
a)5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati; 
b)7 consilieri pentru barourile cu un numar intre 51-100 de avocati; 
c)9 consilieri pentru barourile cu un numar intre 101-200 de avocati; 
d)11 consilieri pentru barourile cu un numar intre 201-500 de avocati; 
e)13 consilieri pentru barourile cu un numar intre 501-1.000 de avocati; 
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati. 
(3)In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul. 
(4)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului. 
(5)Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.

Art. 72 
(1)Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii. 
(2)Dispozitiile art. 71 alin. 
(5) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 73 
(1)Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe luna, la sediul baroului. 
(2)Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R. 
(3)In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta decizii si hotarari.

Art. 74 
(1)Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani. 
(2)In exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.

Art. 75 
(1)Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului. 
(2)Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a litigiului. 
(3)Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 76 
(1)Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de incalcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. 
(2)Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

&2 - Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

Art. 77 
Toate barourile din Romania infiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate functiona in afara U.N.B.R.

Art. 78 
(1)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare. 
(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Nationala a Barourilor din Romania" ("U.N.B.R.") de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege. 
(3)Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste in raport de numarul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei inscrisi in Tabloul barourilor si se vireaza lunar, in contul special constituit in acest scop din cotele de contributie achitate de avocati in contul barourilor. 
(4)Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri in conditiile legii.

Art. 79 
(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: 
a)Congresul avocatilor; 
b)Consiliul U.N.B.R.; 
c)Comisia Permanenta a U.N.B.R.; 
d)Presedintele U.N.B.R. 
(2)In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza: 
a)Comisia centrala de cenzori; 
b)Comisia centrala de disciplina. 
(3)Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8 ani. 
(4)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegati si avocati care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. 
(3).

Art. 80 
(1)Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat. 
(2)Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.

Art. 81 
(1)Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R. 
(2)Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor. 
(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia. 
(4)Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului. 
(5)Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati. 
(6)Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza: 
a)1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocati; 
b)2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de avocati; 
c)3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de avocati, si asa mai departe.

Art. 82 
(1)Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis. 
(2)Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.

Art. 83 
(1)Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis. 
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte. 
(3)Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse. 
(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.

Art. 84 
(1)Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R. 
(2)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare: 
a)un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500 de avocati; 
b)doi reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de avocati 
(3)Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in sedinte ordinare sau in situatii exceptionale in sedinte extraordinare de catre presedintele U.N.B.R. Presedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. si la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului U.N.B.R. 
(4)Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri. 
(5)Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 85 
(1)Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta. 
(2)Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La cererea majoritatii barourilor hotararile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.

Art. 86 
(1)Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R. 
(2)Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei Permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R. 
(3)In desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 87 
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic administrativ conform hotararii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

Art. 88 
(1)Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de Lege si de prezentul statut. 
(2)Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat, pana la solutionarea plangerii.

Capitolul III - Activitatea profesionala a avocatului

Sectiunea 1: Continutul activitatii profesionale

&1: Consultatii si cereri cu caracter juridic

Art. 89 
Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client, precum: 
a)redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata; 
b)elaborarea de opinii legale; 
c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; 
d)elaborarea proiectelor de acte normative; 
e)participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii; 
f)orice alte consultatii in domeniul juridic.

Art. 90 
Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.

&2: Asistarea si reprezentarea clientilor

Art. 91 
(1)In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor. 
(2)Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

&3: Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92 
(1)Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare. 
(2)Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite conform art. 3 alin. 
(1) lit. c) din Lege, si sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.

&4: Activitati de mediere

Art. 93 
(1)Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau arbitraj. 
(2)Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare permanent orientata catre incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. Mediatorul propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere (tranzactia). 
(3)Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neintelegere. 
(4)Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii. 
(5)Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice.

Art. 94 
(1)Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate. 
(2)Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care il imputernicesc cu atributii de mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri: 
a)de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti; 
b)de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice; 
c)de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabila; 
d)de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa caz. 
(3)In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

Art. 95 
(1)Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu acestea in legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridica in baza caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere. 
(2)Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului solutionarii conflictului. 
(3)Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii. 
(4)In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Intre activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate.

Art. 96 
Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care are efectele prevazute de lege.

Art. 97 
(1)Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit legii, partile pot incheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica. 
(2)In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in aceasta calitate, in procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate intre parti.

&5: Activitati fiduciare

Art. 98 
(1)Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului statut. 
(2)Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in: 
a)primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu; 
b)plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate; 
c)administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.

Art. 99 
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie: 
a)sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client; 
b)sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale; 
c)sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului; 
d)sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat. 
e)sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

Art. 100 
In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare: 
a)activitati de consultanta; 
b)operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate; 
c)operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii; 
d)administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor; 
e)activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc; 
f)orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

Art. 101 
(1)Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare. 
(2)Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se intelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate. 
(3)In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.

Art. 102 
(1)Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv. 
(2)Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Art. 103 
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii: 
a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar; 
b)la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare; 
c)in baza unei hotarari judecatoresti; 
d)in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate; 
e)in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 104 
Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.

Art. 105 
Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.

Art. 106 
Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.

Art. 107 
(1)Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare: 
a)identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate; 
b)un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora; 
c)operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii. 
(2)Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.

Art. 108 
Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani.

&6: Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate

Art. 109 
Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.

Art. 110 
(1)In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect. 
(2)Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.

Art. 111 
Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in conditiile legii.

Art. 112 
Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.

Sectiunea 2: Relatiile dintre avocat si client

&1: Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Art. 113 
(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia. 
(2)Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut. 
(3)Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 114 
(1)In exercitarea profesiei sale avocatul este independent. 
(2)Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic. 
(3)Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale: 
a)existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata; 
b)prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului; 
c)prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta; 
d)existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

Art. 115 
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 116 
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

Art. 117 
Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.

Art. 118 
Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.

Art. 119 
(1)Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese. 
(2)Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita. 
(3)Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client. 
(4)In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. 
(1) - 
(3) se aplica tuturor avocatilor.

Art. 120 
Exista conflict de interese, in situatiile in care: 
a)in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit; 
b)in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii. 
c)prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).

Art. 121 
Nu exista conflict de interese: 
a)atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze contrarietatea de interese; 
b)atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna; 
c)atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Art. 122 
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.

Art. 123 
Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si interesele legitime ale acestuia.

Art. 124 
(1)Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala. 
(2)Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocati. 
(3)Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul profesiei. 
(4)Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt socotite nescrise.

Art. 125 
(1)Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care ii incredinteaza cazul. 
(2)In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii incredintate. 
(3)Cand participa la o operatie juridica avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.

&2: Contractul de asistenta juridica

PARTEA I - Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Art. 126 
(1)Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat. 
(2)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile partilor. In acest caz, data incheierii contractului este data la care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de catre client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de incheierea contractului la urmatoarele date: 
a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii; 
b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. 
(3)Contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de avocat si transmisa clientului. In cazul in care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta juridica. 
(4)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil. 
(5)In cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de conditii. 
(6)Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor incheiate intr-un registru special si va pastra in arhiva sa un exemplar original al fiecarui contract si un duplicat sau o copie dupa orice imputernicire de reprezentare primita in executarea contractelor.

Art. 127 
(1)Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele: 
a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia; 
b)datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul; 
c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului; 
d)onorariul; 
e)atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia; 
f)modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client; 
g)semnaturile partilor. 
(2)Lipsa elementelor prevazute la alin. 
(1) lit. a) b), c) si d) e) si g) atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata. 
(3)Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins in anexa nr. I la prezentul statut.

Art. 128 
Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute in contract. In acest caz, dispozitiile art. 131 din prezentul statut raman aplicabile.

Art. 129 
(1)Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie, in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului. 
(2)Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.

Art. 130 
Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul incheierii contractului si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derularii contractului, prin acte aditionale.

Art. 131 
(1)Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut. 
(2)In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului. 
(3)Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in forma autentica, acte de conservare, administrare, sau dispozitie in numele si pe seama clientului.

Art. 132 
(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau. 
(2)Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. 
(3)Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente: 
a)timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client; 
b)natura, noutatea si dificultatea cazului; 
c)importanta intereselor in cauza; 
d)imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare; 
e)notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului; 
f)conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; 
g)avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; 
h)situatia financiara a clientului; 
i)constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 133 
(1)Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului profesiei. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati. 
(2)Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului. 
(3)In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate. 
(4)In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa. 
(5)Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.

Art. 134 
(1)Onorariile pot fi stabilite astfel: 
a)onorarii orare; 
b)onorarii fixe (forfetare); 
c)onorarii de succes. 
d)onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si c). 
(2)Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o presteaza clientului. 
(3)Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului. 
(4)Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale. 
(5)Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara. 
(6)Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.

Art. 135 
(1)Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact "de quota litis". 
(2)Pactul "de quota litis" este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare. 
(3)Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.

Art. 136 
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 137 
(1)La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor. 
(2)Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiilor medierii si incercarea de conciliere a partilor, in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei sau reclamatiei. 
(3)Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de partea interesata. 
(4)Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului, fara participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii. 
(5)Consiliul baroului se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarare motivata, care va fi comunicata in cel mult 15 zile de la data pronuntarii. 
(6)Legalitatea hotararii consiliului baroului poate fi verificata in conditiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a partii interesate, in termen de 15 zile de la comunicare.

PARTEA II - Efectele contractului de asistenta juridica

Art. 138 
(1)In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta. 
(2)Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului. 
(3)Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente. 
(4)Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional. 
(5)In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale. 
(6)Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice in raport de evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat.

Art. 139 
(1)Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in limitele legii. 
(2)Avocatul se va abtine ca intentionat: 
a)sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client, astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei; 
b)sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale. 
(3)Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv in obtinerea de avantaje pentru clientul sau in confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului. 
(4)Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client. 
(5)Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel incat sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei. El va fi tinut sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat. 
(6)Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara. 
(7)Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor clientului reprezentat.

Art. 140 
(1)In activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice. 
(2)Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului. 
(3)Avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional. 
(4)Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura in care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.

Art. 141 
(1)Consilierea si reprezentarea unui client il obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta in situatia respectiva. 
(2)Ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica.

Art. 142 
(1)In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete. 
(2)Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor. 
(3)Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii comun reprezentati are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Intre clientii reprezentati in comun, regula confidentialitatii nu se aplica.

Art. 143 
(1)Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau in folosul unei terte persoane daca: 
a)avocatul este indreptatit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat; 
b)are acceptul clientului.

Art. 144 
(1)Avocatul va oferi clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client. 
(2)Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului, in scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil in legatura cu actiunea si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale. 
(3)Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/ sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

Art. 145 
(1)Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatie curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului. 
(2)Avocatul va explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului. 
(3)Avocatul nu este tinut sa informeze clientul in masura in care s-a convenit prealabil acest lucru. In cazul in care clientul este o persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in contract in acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerata o informare valabila a clientului in sensul prezentului articol.

Art. 146 
Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

Art. 147 
(1)In toate cazurile in care avocatul este insarcinat sa asiste un client el poate sa conduca discutiile doar in prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia. 
(2)In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta, fara acordul prealabil al confratelui sau.

Art. 148 
(1)Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei. 
(2)Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze, potrivit legii. 
(3)Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora. 
(4)Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate. 
(5)Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri incredintate si va pastra documentele respective pe o perioada de 10 ani dupa incetarea contractului de reprezentare cu clientul. 
(6)In cazul in care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un tert, avocatul este obligat sa-i notifice pe acestia, in scris si de indata. 
(7)Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa primeasca bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a tertei persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 149 
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa-i accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai scurt timp clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, in limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de indata transferata acestuia.

Art. 150 
Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile apartinand clientilor pana la momentul in care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la incetarea contractului daca pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.

Art. 151 
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.

Art. 152 
(1)In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului. 
(2)Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul clientului.

Art. 153 
(1)Avocatul care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost in prealabil angajati. 
(2)Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la cunostinta aceasta imprejurare.

Art. 154 
(1)In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare. 
(2)In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.

&3: Asistenta judiciara

Art. 155 
(1)Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care vor functiona pe langa fiecare instanta de judecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor. 
(2)Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocatii definitivi pentru fiecare localitate in care functioneaza o instanta de judecata. 
(3)Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenta judiciara vor fi prevazute distinct in bugetul baroului si vor fi finantate din fondurile prevazute la art. 69 din Lege.

Art. 156 
(1)Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita, in cazurile prevazute la art. 68 alin. 
(2) din Lege, pe baza aprobarii date de catre decanul baroului. 
(2)Avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de Lege si statutul profesiei si isi indeplineste insarcinarea primita in interesul beneficiarului gratuitatii. 
(3)Pentru situatii prevazute in legi speciale privind apararea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 69 din Lege.

Art. 157 
(1)Acordarea asistentei judiciare obligatorii in cazurile prevazute de lege se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata serviciului de asistenta judiciara organizat, in fiecare localitate, de catre consiliul baroului. 
(2)In cazul in care se solicita acordarea asistentei judiciare gratuite de catre organele prevazute la alin.
(1), decanul solicita comunicarea datelor esentiale despre natura cauzei si, dupa caz, evaluarea sumara a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cadea in pretentii. In aceleasi conditii se va proceda si atunci cand decanul incuviinteaza acordarea asistentei judiciare gratuite la cererea unui justitiabil. 
(3)Prin decizie decanul poate delega atributiile prevazute la alin. 
(2) unui consilier al baroului. 
(4)Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru motive intemeiate. 
(5)Avocatul desemnat urmeaza sa isi indeplineasca insarcinarea in conditiile prevazute la art. 69 din Lege.

Art. 158 
Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care in cauza se prezinta un avocat ales. Avocatul inlocuit are dreptul la incasarea onorariului cuvenit pentru prestatiile efectuate pana la data incetarii insarcinarii.

Art. 159 
Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie are dreptul de a incasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justitiei si U.N.B.R., in raport cu natura si cu dificultatea cauzelor.

Art. 160 
(1)Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara activitatea in spatiile puse la dispozitie gratuit de Ministerul Justitiei, situate in sediile instantelor judecatoresti, conform art. 36 din Lege. 
(2)Cheltuielile privind amenajarea si intretinerea spatiilor aflate in situatia prevazuta de art. 36 din Lege sunt prevazute distinct in bugetul fiecarui barou.

Art. 161 
(1)Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului, daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii materiale reale a partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite plata onorariului. 
(2)In conditiile legii, remuneratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara gratuita.

Sectiunea 3: Relatiile dintre avocati

&1: Confraternitatea si respectul reciproc

Art. 162 
(1)Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei. 
(2)Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente, fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. 
(3)Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia, fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse. 
(4)Avocatul nu trebuie, in nici un moment, sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare.

Art. 163 
(1)Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat.  
(2)Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz. 
(3)Nu intra sub incidenta alin. 
(1) si 
(2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze.

&2: Concurenta profesionala

Art. 164 
(1)Avocatii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale. 
(2)Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea avocatiala. Este considerata ca fiind contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piata sau a afecta pozitia avocatilor concurenti pe piata.

Art. 165 
(1)Este interzisa concurenta neloiala savarsita prin: 
a)racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati, colaboratori sau salarizati ori a altor angajati cheie a unui concurent; 
b)racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane; 
c)divulgarea, achizitionarea sau folosirea unei informatii confidentiale de catre un avocat sau de catre colaboratori ori angajati ai acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim si intr-un mod contrar uzantelor cinstite; 
d)incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client in mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze si alti clienti pentru avocatul in cauza; 
e)comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat de afirmatii asupra firmei sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti; 
f)comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al activitatii avocatului concurent; 
g)oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent; 
h)deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel avocat; 
i)concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori sau salariati ai unui avocat in scopul infiintarii unei entitati concurente care sa capteze clientii acelui avocat sau angajarea asociatilor, colaboratorilor sau salariatilor unui avocat in scopul dezorganizarii activitatii sale. 
(2)Savarsirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse la alin. 
(1), precum si savarsirea in concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinara grava pentru toti avocatii participanti.

Art. 166 
Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de art. 73 din Lege, savarsirea urmatoarelor fapte de concurenta neloiala: 
a)folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o alta forma asociativa de exercitare a profesiei; 
b)punerea in circulatie de produse, servicii sau publicatii, cu continut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului si induc in eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat; 
c)producerea in orice mod, punerea in circulatie, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor servicii sau publicatii purtand mentiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuala, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti avocati si pe clienti.

Art. 167 
Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de art. 73 alin.
(1) lit. e) din Lege: 
a)incheierea intre avocati de acorduri privind impartirea pietei serviciilor profesionale. 
b)participarea, in mod concertat, prin oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achizitionarea de servicii profesionale avocatiale; 
c)limitarea sau impiedicarea accesului la clientela si a libertatii exercitarii concurentei profesionale oneste intre avocati.

Art. 168 
Aplicarea sanctiunii disciplinare in cazurile prevazute de art. 165 - 167 din prezentul statut, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, in conditiile legii, prejudiciului cauzat.

Sectiunea 4: Formele de exercitare a profesiei

&1: Dispozitii generale

Art. 169 
(1)Avocatul poate exercita profesia intr-una din urmatoarele forme: 
a)cabinet individual; 
b)cabinetul asociat; 
c)societatea civila profesionala; 
d)societatea civila profesionala cu raspundere limitata. 
(2)In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. 
(1) isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului statut.

Art. 170 
(1)Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii. 
(2)Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare. 
(3)Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate") 
(4)Contractul de grupare a cabinetelor individuale se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI la prezentul statut.

Art. 171 
(1)Avocatul este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. 
(2)Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma in oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute la art. 169 alin. 
(1) din prezentul statut, fara a intra in lichidare, cu respectarea prevederilor legii si prezentului statut. 
(3)Transformarea se poate realiza separat sau deodata cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbtie, divizare totala sau divizare partiala (desprinderea unei parti din patrimoniul de afectatiune profesionala astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supusa divizarii partiale). 
(4)In cazul transformarii unei forme de exercitare a profesiei, avocatii titulari ai cabinetelor individuale, avocatii asociati ai cabinetelor asociate, ai societatilor civile profesionale si ai societatilor civile profesionale cu raspundere limitata pot aporta cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma, intocmind in acest scop actele financiar-contabile de transfer catre forma de exercitare a profesiei in care au optat sa se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominala reflectata in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma. 
(5)In oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul isi va incepe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului. 
(6)Avocatul este obligat sa instiinteze in scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenita in forma de exercitare a profesiei, in cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum si in cazul transformarii sau reorganizarii formelor de exercitare a profesiei in conditiile prevazute in prezentul articol.

Art. 172 
(1)Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii: 
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala; 
b)titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; 
c)avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei; 
d)avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei; 
e)avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei; 
f)avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie; 
g)obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata; 
h)formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor Legii si ale prezentului statut. In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate. 
(2)In cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, conventia de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, incheiata in conditiile prevazute de Lege, are ca obiect, exclusiv, parti detinute de asociati. 
(3)In toate cazurile de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele incheiate de transmitator cu avocatii stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobanditor daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de Lege si statut.

Art. 173 
Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala. Conventia de conlucrare profesionala se inregistreaza la barou. Regulile privind publicitatea profesionala prevazute in prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 174 
(1)Toate neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila; in cazul in care neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, in conditiile prevazute de prezentul statut. 
(2)Daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, avocatul este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat in prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime in profesie. 
(3)Oficiul de arbitrare este gratuit. 
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare intemeiata. 
(5)Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar daca cererea este justificata, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 175 
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

Art. 176 
(1)Cererea de inregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, incetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi insotita in mod obligatoriu de copie de pe toate inscrisurile doveditoare. 
(2)Cererea se solutioneaza de catre consiliul baroului potrivit Legii. 
(3)Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea conditiilor prevazute de lege si statut cu privire la solutionarea cererilor. 
(4)Cererea poate fi respinsa in cazul in care se incalca dispozitiile legii si statutului profesiei. 
(5)Cererea de exercitare a profesiei in asociere cu un avocat aflat intr-o situatie de interdictie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizata in raport cu prevederile legii care reglementeaza interdictia si ale prezentului statut.

Art. 177 
(1)Conventiile de colaborare incheiate de avocat potrivit art. 6 din Lege vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si deontologia profesiei de avocat. Verificarea indeplinirii acestor conditii este de competenta consiliului baroului. 
(2)In desfasurarea activitatilor prevazute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral in alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care poate sa colaboreze. 
(3)Colaborarile avocatului in conditiile art. 6 din Lege se vor desfasura cu respectarea de catre avocat a prevederilor prezentei Legi si ale statutului profesiei.

Art. 178 
Decizia poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R. de catre persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare.

&2: Cabinetul individual de avocat

Art. 179 
(1)In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si intocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut. 
(2)Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Contractul va cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile prevazute in anexa nr. IX la prezentul statut.

Art. 180 
(1)Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat"). 
(2)Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut. 
(3)Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul titularului cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica. 
(4)Dobanditorul denumirii transmise conform alin. 
(3) va proceda la instiintarea baroului si este indrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

&3: Cabinetele asociate de avocati

Art. 181 
(1)Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere. 
(2)Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte. 
(3)Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. 
(4)Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.

Art. 182 
(1)Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate"). 
(2)Dispozitiile alineatelor 
(2) - 
(4) ale art. 180 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 183 
Dispozitiile art. 181 - 182 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator si in cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala. In acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societatii civile profesionale urmata de denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma in asociere (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de avocati, ION POPESCU - Cabinet de avocat, - in asociere").

Art. 184 
Conventiile de asociere prevazute la art. 181 si art. 183 din prezentul statut se incheie in forma scrisa si vor cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate in mod corespunzator.

&4: Societatea civila profesionala

Art. 185 
(1)Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniul de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei. 
(2)Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului.

Art. 186 
(1)Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmate de sintagma societate civila de avocati (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de avocati" sau " IONESCU, POPESCU - Societate civila de avocati"). 
(2)Dispozitiile alineatelor 
(2) - 
(4) ale art. 180 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 187 
(1)Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, potrivit legii civile si cu respectarea anexelor nr. XII si XIII la prezentul statut. 
(2)Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala (desprindere). 
(3)Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta. 
(4)Societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.

&5: Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Art. 188 
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. 
(2)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat in conditiile art. 3 din Lege. 
(3)Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul profesiei. 
(4)Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

Art. 189 
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de avocati cu raspundere limitata" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civila de avocati cu raspundere limitata"). 
(2)Dispozitiile alineatelor 
(2) - 
(4) ale art. 180 se aplica in mod corespunzator.

Art. 190 
(1)Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea anexelor nr. XIV si XV la prezentul statut. Actul constitutiv se incheie in forma autentica atunci cand printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil. 
(2)Statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata va cuprinde: 
a)numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii si domiciliul asociatilor; 
b)data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in profesie a avocatilor asociati; 
c)denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii; 
d)capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in natura ori de clientela, valoarea aporturilor in industrie, in natura sau in clientela precum si modul evaluarii lor; aportul in numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei 3.000 EURO; 
e)numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat; 
f)asociatii care reprezinta si administreaza societatea impreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de administratie, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui organism; 
g)reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor; h) durata societatii; 
i)modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la situatia clientelei. 
(3)Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, incheiate in conditiile Legii si prezentului statut, sunt guvernate de legea civila. 
(4)Orice modificare a actului constitutiv si/sau statutului societatii civile profesionale cu raspundere limitata se poate face numai in scris, cu respectarea legii si a prezentului statut.

Art. 191 
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. 
(2)Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se va face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei nr. XVI la prezentul statut. 
(3)Baroul va tine "Registrul de evidenta al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata" care are caracter public. Modelul acestuia este specificat in anexa nr. XXX la prezentul statut.

Art. 192 
Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, inscrisi in acelasi barou sau in barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata, altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.

Art. 193 
(1)Capitalul social al societatii civile profesionale cu raspundere limitata reprezentand echivalentul in lei al minimum 10.000 EURO se va varsa la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului unde va fi inregistrata societatea este obligat sa verifice varsarea integrala a capitalului social si, daca este cazul, a evaluarii aporturilor in industrie, in natura sau in clientela. 
(2)Nu va putea fi inregistrata de catre nici un barou o societate civila profesionala cu raspundere limitata decat in conditiile varsarii integrale a capitalului social. 
(3)Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati. 
(4)In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel. 
(5)Prevederile art. 181 alin. 
(2), 
(3) si 
(4) se aplica in mod corespunzator.

Art. 194 
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor asociati. 
(2)Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii. 
(3)Adunarea generala se va intruni la sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.

Art. 195 
(1)Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor prevazute in prezentul statut. 
(2)Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.

Art. 196 
(1)Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. 
(2)Avocatul coordonator al societatii civile profesionale cu raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei si vor fi alesi dintre asociatii societatii, pentru un mandat de 2 ani. 
(3)Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societatii.

Art. 197 
Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Art. 198 
(1)Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul. 
(2)Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati, sau daca in termenul prevazut la alin. 
(1) nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune. 
(3)Asociatii ramasi in societate au un drept de preemptiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.

Art. 199 
(1)Asociatul se poate retrage oricand din societate cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte. 
(2)La implinirea termenului prevazut in notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale. 
(3)In caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face in mod amiabil, tinandu-se seama de prevederile din statutul societatii. In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Art. 200 
In situatiile in care, din orice motive, in societate ramane un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea intra in lichidare, cu exceptia cazului in care asociatul ramas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual.

Sectiunea 5: Modalitatile de exercitare a profesiei

&1: Dispozitii generale

Art. 201 
Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt: 
a)avocat titular al cabinetului individual; 
b)avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate; 
c)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocat; 
d)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata; 
e)avocat colaborator; 
f)avocat salarizat in interiorul profesie.

Art. 202 
Avocatul exercita profesia de avocat, la alegere, numai intr-una din modalitatile prevazute la art. 201 cu respectarea prevederilor art. 169 din prezentul statut.

&2: Avocatul titular al cabinetului individual

Art. 203 
(1)Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau impreuna cu avocati colaboratori. 
(2)In situatia in care cabinetele individuale se asociaza, inceteaza calitatea de avocat titular al cabinetului individual si se dobandeste calitatea de avocat asociat. La incetarea asocierii, ca o consecinta a incetarii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocati) inceteaza calitatea de avocat asociat si se redobandeste calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

&3: Avocatul asociat

Art. 204 
(1)Dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa caz: 
a)avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza potrivit art. 5 alin. 
(3) din Lege; 
b)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala; 
c)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata; 
d)avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau reorganizarii formei de exercitare a profesiei careia i-a apartinut in calitate de avocat titular al cabinetului individual sau in cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila profesionala.

&4: Avocatul colaborator

Art. 205 
(1)Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de avocat. 
(2)Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie. 
(3)Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul colaborator este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.

Art. 206 
(1)In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denuntat de oricare dintre parti prin instiintarea celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni inainte. In cazul in care contractul este incheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispozitiile din prezentul statut privind formarea profesionala initiala. 
(2)Desocotirea intre parti in cazul denuntarii unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

&5: Avocatul salarizat in interiorul profesiei

Art. 207 
(1)Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca. 
(2)Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie. 
(3)Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre avocatul salarizat si titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile cuprinse in anexa nr. X la prezentul statut, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul salarizat este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa. 
(4)Dispozitiile art. 206 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Capitolul IV - Integritatea profesiei de avocat

Sectiunea 1: Drepturile si indatoririle avocatilor

&1: Drepturile avocatului

Art. 208 
(1)Avocatul inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului din care face parte. 
(2)Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 209 
(1)Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit. 
(2)In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei, pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 210 
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi stabileasca sediul profesional numai in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocatii titulari sau asociati. 
(2)Avocatul isi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare precum si la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului. 
(3)Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru in orice localitate din circumscriptia sa.

Art. 211 
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi stabileasca sedii secundare in circumscriptiile barourilor din care nu fac parte. 
(2)Infiintarea sediilor secundare se aproba, la cerere, de consiliul baroului in circumscriptia caruia urmeaza sa se deschida sediul secundar. Cererea va mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocatii care isi vor desfasura activitatea la sediul secundar si vechimea acestora in profesie. 
(3)Decizia de aprobare a cererii de infiintare a sediului secundar se comunica baroului de la sediul principal. 
(4)Decizia de respingere a cererii de infiintare a sediului secundar poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare. 
(5)In urma aprobarii cererii de infiintare a sediului secundar, avocatul (avocatii) va achita taxa de inscriere si contributia la bugetul baroului pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele platite la baroul la care isi are sediul principal. Contributia la fondul C.A.A. se achita de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe langa baroului la care este inscris sediul principal.

Art. 212 
Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul in prezenta reprezentantului organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista ori are cunostinta de un sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 213 
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa utilizeze stampila pe care o vor aplica pe actele emise. Stampila va cuprinde obligatoriu, urmatoarele mentiuni: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, baroul din care avocatul face parte si denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut. 
(2)Actele oricarei forme de exercitare a profesiei poarta antet, care va contine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru si, dupa caz, telefon, telefax, adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a membrilor acesteia, mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere profesionala. 
(3)Avocatii pot utiliza parafa profesionala. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele si prenumele avocatului, precum si mentiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupa caz, potrivit anexei nr. XXIII la prezentului statut. 
(4)Pentru actele intocmite conform art. 3 alin. 
(1), lit. c) din Lege, se aplica parafa al carei model este prevazut la anexa nr. XXIV la prezentul statut.

&2: Indatoririle avocatului

Art. 214 
(1)Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia. 
(2)Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata.

Art. 215 
(1)Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional. 
(2)Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client. 
(3)In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta avocatului. 
(4)Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligatia sa se opuna la perchezitionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar si al biroului de lucru, precum si la perchezitia corporala, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile susmentionate sau asupra sa. 
(5)Avocatul este obligat sa se opuna si la ridicarea inscrisurilor si bunurilor constand din acte si lucrari cu caracter profesional daca nu sunt indeplinite conditiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligatia ca, de indata, sa incunostinteze despre cele intamplate pe decanul baroului.

Art. 216 
(1)Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea mandatului incredintat. 
(2)Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce i se propune a fi incredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta unilateral o prestatie in curs de executare, deja angajata. 
(3)Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii in proces, atat in sedinta de judecata, cat si in afara acesteia. 
(4)Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata.

Art. 217 
(1)Avocatul are obligatia sa acorde asistenta juridica obligatorie si/sau gratuita. Cauzele vor fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea competentei profesionale prevazute de Lege. 
(2)Avocatii pensionari care continua activitatea nu vor fi repartizati pentru asistenta judiciara obligatorie.

Art. 218 
(1)Avocatul are obligatia sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in temeiul art. 40 din Lege. 
(2)Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut si ale regulilor deontologice. 
(3)Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim obligatoriu, se incheie cu observarea urmatoarelor reguli: 
a)avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 3.000 euro anual; 
b)avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 6.000 euro anual. 
(4)Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi incheiata cel mai tarziu pana la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se incheie si va fi in mod obligatoriu reinnoita anual. Polita de asigurare, a carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28 decembrie a fiecarui an. 
(5)Societatea civila profesionala si societatea civila profesionala cu raspundere limitata pot incheia asigurare profesionala in care sa fie cuprinsi toti avocatii care isi exercita profesia in calitate de asociati, colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei. 
(6)Primele de asigurare profesionala achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei reprezinta cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in curs, in conditiile legii. 
(7)Neindeplinirea obligatiilor prevazute in prezentul articol atrage neinscrierea in Tabloul anual al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 219 
(1)Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligatia sa participe la sedintele acestora. 
(2)Avocatul are obligatia sa participe la activitatile hotarate de consiliul baroului si aduse la cunostinta prin convocare sau prin anunturi afisate la sediile instantelor din circumscriptia baroului respectiv. 
(3)Absenta nejustificata de la activitatile prevazute la alin. 
(1) si 
(2) constituie abatere disciplinara grava.

Art. 220 
(1)In activitatea sa profesionala, avocatul poate folosi ca mijloc de proba, copii de pe actele incredintate de client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea instantei. 
(2)La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale care i-au fost incredintate, catre persoana de la care le-a primit. In acest sens, avocatul va intocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu continut declarat.

Art. 221 
(1)Avocatul are obligatia sa depuna toate diligentele necesare pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat. 
(2)In cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care isi desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a profesiei, daca, in prealabil obtine acordul clientului in acest scop. Modelul delegatiei de substituire este prevazut la anexa nr. V la prezentul statut. 
(3)Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse, in conditiile intelegerii dintre avocati.

Art. 222 
(1)Potrivit Legii, avocatul are obligatia sa achite, la termenul stabilit, taxele si contributiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. si al bugetului sistemului de asigurari al avocatilor. 
(2)Cuantumul, termenul de plata a taxelor si contributiilor prevazute la alineatul precedent se stabileste prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., si se aduce la cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in maximum 15 zile de la data adoptarii acesteia. Contributiile catre bugetul asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R. care va tine seama de cerinta acoperirii nevoilor curente de plata ale C.A.A.. 
(3)La stabilirea contributiei avocatilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua in considerare contributia la formarea bugetului U.N.B.R. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se vireaza lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., in contul special constituit in acest scop. 
(4)Depasirea termenului de plata a contributiilor prevazute de prezentul articol atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere, in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere, aplicat la suma datorata.

Art. 223 
Avocatul are obligatia sa poarte roba in fata tuturor instantelor judecatoresti, in conditiile Legii. Modelul si caracteristicile robei sunt cele descrise in anexa nr. XXV la prezentul statut.

Art. 224 
(1)Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie de avocat, cu care se identifica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice, inclusiv in fata avocatilor, cu care intra in contact in exercitarea activitatilor sale. 
(2)Modelul legitimatiei si al insignei de avocat sunt prevazute la anexele nr. XXVI si nr. XXVII la prezentul statut.

Art. 225 
(1)Avocatul are obligatia sa foloseasca atat in mod direct, cat si indirect numai procedee oneste in scopul dobandirii clientelei. 
(2)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate in paragraful 3 al prezentei sectiuni.

Art. 226 
(1)Avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente: 
a)contractele de asistenta juridica; 
b)registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica, al carui model este prezentat in anexa nr. XVII la prezentul statut; 
c)registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor, in conditiile art. 3 alin. 
(1), lit. c) din Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XVIII la prezentul statut; 
d)registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare in conditiile art. 3 alin. 
(1), lit. g) din Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XIX la prezentul statut; 
e)registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau a actiunilor societatilor, in conditiile art. 3 alin. 
(1), lit. h) din Lege, al carui model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul statut; 
f)evidentele cerute de legislatia fiscala. 
(2)Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica evidentele prevazute la alin. 
(1), lit. b) - e), in vederea stabilirii modului in care avocatul isi indeplineste obligatiile stabilite de Lege, prezentul statut si statutul CA.A ..Nerespectarea, de catre avocat, a prezentarii evidentelor solicitate reprezinta abatere disciplinara. 
(3)Verificarea evidentelor prevazute la alin. 
(1) lit. a) se face numai de decan sau inlocuitorul sau de drept, numai in cazul unei anchete disciplinare, si daca exista acordul expres si prealabil al clientului.

Art. 227 
(1)Orice avocat care intra in conflict cu un alt avocat este obligat sa il informeze pe decanul baroului, care va solutiona conflictul potrivit regulilor prevazute la Sectiunea a 3-a din prezentul capitol. 
(2)Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati publice se aduc de indata de catre acesta la cunostinta decanului baroului, care va decide asupra masurilor ce trebuie luate. 
(3)In cazul in care un conflict intervenit intre avocati apartinand unor barouri diferite nu a putut fi solutionat de decanii respectivelor barouri, acestia desemneaza un al treilea decan. Conflictul va fi solutionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegatilor acestora, reuniti intr-o adunare deliberativa cu caracter colegial. Decanii interesati vor supraveghea aplicarea solutiei date.

Art. 228 
Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia privind cheltuielile efectuate pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat si a caror rambursare o solicita.

Art. 229 
(1)Avocatul are obligatia sa se abtina de la exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in care exista sau survine un conflict de interese. 
(2)Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava.

&3: Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

Art. 230 
(1)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta. 
(2)Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise. 
(3)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela.

Art. 231 
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: 
a)plasarea unei firme; 
b)anunturi de publicitate potrivit prezentului statut; 
c)anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon; 
d)invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale si de specialitate; 
e)corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale; 
f)adresa de Internet. 
(2)Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate: 
a)oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public; 
b)propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens; 
c)acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.

Art. 232 
(1)Firma trebuie sa aiba dimensiunile maxime de 40 X 60 cm si va fi amplasata la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat in care forma de exercitare a profesiei isi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru. 
(2)Firma cuprinde mentiunile prevazute de anexa nr. XXII la statut, gravate pe suport metalic.

Art. 233 
(1)Formele de exercitare a profesiei pot publica anunturi in mica sau in marea publicitate numai in presa scrisa, cu ocazia stabilirii sau a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru, precum si a modificarii formelor acestora. 
(2)In cazul in care anuntul se face prin presa scrisa dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. 
(3)Anunturile publicate in anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele si principalele domenii in care avocatii isi desfasoara activitatea.

Art. 234 
(1)Invitatiile si anunturile de participare la intruniri si colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a profesiei si baroul din care aceasta face parte. 
(2)In vederea participarii la manifestarile mentionate la alin. 
(1), formele de exercitare a profesiei pot edita brosuri de prezentare generala, ale caror forma si continut trebuie transmise, in prealabil, consiliului baroului, in vederea autorizarii comunicarii acestora catre public. 
(3)Brosura de prezentare generala nu poate face referire la: 
a)numele clientilor formei de exercitare a profesiei. Prin exceptie, brosura poate indica doar numele clientilor care si-au dat acordul in acest sens; 
b)activitati care nu au legatura cu exercitarea profesiei. 
(4)Formele de exercitare a profesiei pot difuza brosuri de prezentare generala catre toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizata numai de catre forma de exercitare a profesiei, fara posibilitatea de a le depune in locurile publice sau de a le transmite tertilor in vederea difuzarii, cu exceptia serviciilor postale.

Art. 235 
(1)Corespondenta formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: 
a)numarul de telefon, telefax, adresa de Internet si adresa electronica (e-mail); 
b)indicarea sediului principal si, dupa caz, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru; 
c)sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizata, in prealabil, de consiliul baroului; 
(2)Cartile de vizita profesionale ale avocatului ce isi desfasoara activitatea in cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde mentiunile permise corespondentei, precum si titlul de asociat, colaborator sau salarizat si, daca este cazul, titlurile stiintifice si/sau profesionale dobandite in tara sau in strainatate.

Art. 236 
(1)Formele de exercitare a profesiei pot avea adresa proprie de Internet, care poate cuprinde mentiuni referitoare la activitatea desfasurata, precum si cele permise corespondentei. 
(2)Continutul si modul de prezentare a adresei de Internet se avizeaza, in prealabil, de consiliul baroului si trebuie sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional. 
(3)Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de activitatile prevazute de art. 3 alin. 
(1) din Lege. 
(4)Adresa de Internet nu poate contine legaturi catre alte adrese de Internet (link-uri) al caror continut ar fi contrar principiilor esentiale ale profesiei de avocat. 
(5)Pentru realizarea obiectivelor mentionate la alineatul 
(4), forma de exercitare a profesiei detinatoare a adresei de Internet trebuie sa asigure in mod regulat vizitarea si evaluarea paginilor proprii si a paginilor la care este permis accesul pe baza legaturilor realizate prin intermediul adresei proprii si trebuie sa dispuna fara intarziere eliminarea lor, daca continutul si forma acestora sunt contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat.

Art. 237 
Nerespectarea obligatiilor prevazute de Lege si prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinara grava.

Sectiunea 2: Arbitrajul

&1: Dispozitii generale

Art. 238 
(1)Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea intre diferitele forme de exercitiu a profesiei, vor fi supuse dispozitiilor din prezenta sectiune. 
(2)Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului, situatia de fapt, si temeiul de drept. 
(3)Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata sa-si precizeze, in scris, punctul de vedere.

&2: Medierea

Art. 239 
(1)Decanul baroului poate propune partilor o procedura de mediere si le comunica numele mediatorului pe care l-a propus. 
(2)Daca una din parti refuza medierea, litigiul nu va putea fi solutionat decat prin procedura arbitrajului prevazuta de art. 242 si urmatoarele din prezentul statut.

Art. 240 
(1)Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna. 
(2)Activitatea mediatorului este gratuita.

Art. 241 
(1)Mediatorul poate proceda la consultarea partilor fie impreuna, fie separat pentru a constata punctele asupra carora exista divergenta si modalitatile in care interesele partilor pot fi conciliate. 
(2)La sfarsitul medierii, mediatorul va redacta un proces - verbal semnat si de parti in care va consemna concilierea acestora. In caz de esec partial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretentiile asupra carora partile au convenit sau, dupa caz, punctele asupra carora partile au opinii diferite si vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului. 
(3)Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, in cazul consemnarii esecului medierii, il va comunica partilor in vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

&3: Arbitrajul

Art. 242 
Cand litigiul nu a putut fi solutionat integral prin mediere, partea interesata poate declansa procedura arbitrajului, care va fi supusa dispozitiilor art. 343 - 368 din Codul de procedura civila si dispozitiilor de mai jos.

Art. 243 
(1)Partea interesata formuleaza cerere de arbitrare pe care o inainteaza decanului baroului. 
(2)Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea paratului, obiectul litigiului, situatia de fapt, probele, temeiurile de drept si numele arbitrului propus. 
(3)Cererea precum si inscrisurile care o insotesc vor fi depuse in atatea exemplare cate parti sunt si unul pentru decan.

Art. 244 
(1)Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de indata paratilor. 
(2)In cazul in care paratul este o forma asociativa de exercitare a profesiei, comunicarea se face catre reprezentantul acesteia. 
(3)Paratul, in termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune intampinare in care va arata punctul sau asupra faptelor expuse in cererea de arbitrare. In acelasi termen poate formula cerere reconventionala care va indeplini aceleasi conditii de forma ca si cererea de arbitrare.

Art. 245 
(1)In cazul in care partile nu se inteleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou. 
(2)Functia de arbitru poate fi indeplinita numai de un avocat cu cel putin 10 ani vechime neintrerupta in profesie si care se bucura de o buna reputatie. 
(3)Activitatea arbitrului este remunerata potrivit regulilor stabilite de decan. 
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceasta insarcinare fara o justificare intemeiata.

Art. 246 
(1)In procedura arbitrala, partile pot fi asistate de un avocat. 
(2)In toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialitatii. In acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din parti va fi comunicata celeilalte parti. 
(3)Sedintele de judecata nu sunt publice.

Art. 247 
Termenul de arbitraj este de 5 luni si poate fi prelungit numai in conditiile prevazute de codul de procedura civila.

Art. 248 
Daca partile nu convin altfel, litigiul se va solutiona exclusiv in drept. In toate cazurile se vor avea in vedere uzantele profesionale si regulile deontologice.

Art. 249 
(1)Prin grija decanului, se va comunica fiecarei parti o copie a hotararii arbitrale. 
(2)Executarea hotararii arbitrale se realizeaza in conditiile art. 367 - 368 din Codul de procedura civila.

Art. 250 
(1)In situatia in care decanul baroului este implicat intr-un litigiu arbitraj de natura celui prevazut la articolele din prezentul paragraf, atributiile prevazute la art. 244, 245 si 249 din prezentul statut vor fi exercitate de catre presedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R. 
(2)In litigiile arbitrale in care hotararile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat strain, avocatul strain implicat in arbitraj va semna o declaratie potrivit careia recunoaste caracterul definitiv si executoriu al hotararii arbitrale ce se va pronunta.

Art. 251 
Dosarul arbitraj va fi arhivat de barou si va fi pastrat timp de 5 ani.

Sectiunea 3: Raspunderea disciplinara

&1: Dispozitii generale

Art. 252 
(1)Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii. 
(2)Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit art. 73 din Lege. 
(3)Constituie abatere disciplinara grava incalcarea dispozitiilor din Lege si din prezentul statut ce prevad expres o astfel de calificare.

Art. 253 
(1)Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa. 
(2)Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. 
(3)Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in considerare la aplicarea sanctiunii.

Art. 254 
Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 255 
Instantele disciplinare sunt: 
a)comisia de disciplina a baroului; 
b)Comisia centrala de disciplina; 
c)Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit conform art. 72 alin. 
(3) din Lege.

&2: Organizarea si functionarea instantelor disciplinare

Art. 256 
(1)In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute la art. 49 din Lege, alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.  
(2)Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie.

Art. 257 
(1)Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte ales de catre membrii acesteia. 
(2)Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina si care indeplineste functia de grefier, calitate in care pastreaza, tine evidentele si efectueaza lucrarile necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei, sub indrumarea presedintelui. 
(3)Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de disciplina se suporta de catre barou. 
(4)Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si a activitatilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt in sarcina presedintelui.

Art. 258 
Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.

Art. 259 
(1)In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina. 
(2)Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor. 
(3)Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie. 
(4)Din completele de judecata alcatuite potrivit art. 72 alin. 
(2), lit. a) si b) din Lege nu pot face parte sotul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis in judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., in cazul prevazut la art. 71 alin. 
(2) din Lege, precum si sotul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin plangere procedura disciplinara. 
(5)Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia in calitate de presedinte, desemnat de Congresul avocatilor, in ordinea voturilor obtinute.

Art. 260 
Comisia centrala de disciplina judeca: 
a)ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. si ale decanilor; 
b)in contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art. 74 alin. 
(1) si 
(2) din Lege.

Art. 261 
Comisia centrala de disciplina isi organizeaza, isi tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de catre comisia permanenta, indeplineste functia de grefier al Comisiei centrale de disciplina.

Art. 262 
(1)Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 74 alin. 
(1) si 
(2) din Lege. 
(2)Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanenta, indeplineste functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara in conditiile alineatului precedent.

Art. 263 
Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul baroului in care avocatul este inscris.

&3: Reguli de procedura

Art. 264 
(1)Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi continua activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris in tablou. 
(2)Consiliul baroului poate fi sesizat si prin modalitatile prevazute la art. 70 alin. 
(2) si 
(3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotarare consemnata in procesul-verbal de sedinta. 
(3)Consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii indicate in plangere sau in sesizare. In situatiile prevazute la art. 71 alin. 
(2) din Lege, plangerea sau sesizarea va fi inaintata de indata Consiliului U.N.B.R.

Art. 265 
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. 
(2)Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta. 
(3)Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului U.N.B.R. in acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. 
(4)Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului recuzat.

Art. 266 
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. 
(2)Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face si prin instiintare in scris printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura. 
(3)Cercetarea se efectueaza numai dupa incunostintarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise. 
(4)Refuzul de a da curs convocarii constituie o incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica desfasurarea anchetei disciplinare. 
(5)In cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca in vederea ascultarii persoana care a formulat plangerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege informatii, prin mijloacele prevazute de lege. 
(6)Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii. 
(7)Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., in cel mult 30 de zile de la primirea insarcinarii.

Art. 267 
(1)In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia. 
(2)Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.

Art. 268 
(1)Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor. 
(2)Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevazuta la alin. 1. 
(3)In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara. 
(4)Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de presedintele U.N.B.R. 
(5)In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, de consiliul baroului, presedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului in cauza, in conditiile art. 581 din Codul de procedura civila.

Art. 269 
(1)Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmand sa fie reluata dupa solutionarea cauzei. 
(2)Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata pentru savarsirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevazut la art. 71 alin. 
(4) din Lege este oprit Cursul termenului se reia dupa solutionarea definitiva a cauzei.

Art. 270 
(1)Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune. 
(2)Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Art. 271 
(1)In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. 
(2)Sedinta instantei disciplinare nu este publica, iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere. 
(3)Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza. 
(4)Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si pronunta o decizie disciplinara.

Art. 272 
(1)Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei. 
(2)Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris, precum si presedintelui U.N.B.R. 
(3)Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea, in conditiile alin. 
(2). 
(4)Recursul declarat impotriva masurilor luate prin incheiere in conditiile art. 74 alin. 
(2) din Lege si impotriva deciziei disciplinare se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat hotararea, care, il va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare competente.

Art. 273 
Recursul prevazut la art. 72 alin. 
(3) din Lege este distinct de recursul prevazut la art. 72 alin. 
(4) din Lege.

Art. 274 
(1)Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila. 
(2)Caile de atac exercitate impotriva hotararilor instantelor disciplinare de fond se judeca si au regimul caii de atac a recursului prevazut de Codul de procedura civila in cazurile in care hotararile nu se ataca cu apel.

Capitolul V - Pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor

Sectiunea 1: Stagiul profesional

&1: Dispozitii generale

Art. 275 
(1)Stagiul profesional, denumit in continuare "stagiu", reprezinta perioada parcursa la inceputul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului in vederea obtinerii titlului profesional de avocat definitiv. 
(2)Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. 
(3)In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 276 
(1)Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin: 
a)indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei; 
b)conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului; 
c)formele de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor denumit in continuare I.N.P.P.A.; 
(2)In exercitarea atributiilor prevazute de art. 63, lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului I.N.P.P.A. si a barourilor, intocmeste si aproba: 
a)cadrul unitar al programelor de invatamant pentru pregatirea profesionala a avocatilor stagiari, in cadrul conferintelor de stagiu organizate de barouri; 
b)programele si planul de invatamant propus de I.N.P.P.A.

Art. 277 
(1)Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesie ca avocat stagiar, insotita de documentatia prevazuta de prezentul statut, se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul se va inscrie si isi va exercita profesia. 
(2)In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de pregatire profesionala prevazute de prezentul statut si hotarate de organele profesiei.

Art. 278 
(1)Cererea de inscriere la examenul pentru primirea in profesie cu titlul de avocat stagiar se aproba de consiliul baroului prin hotarare, dupa indeplinirea procedurii prevazute de prezentul statut. 
(2)Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obtine dreptul de a fi inscris in profesie. La cerere, acesta va fi inscris in Tabloul avocatilor, in conformitate cu procedura prevazuta de statut, prin hotararea consiliului baroului. Hotararea va fi comunicata solicitantului si presedintelui U.N.B.R. Hotararea prin care se respinge cererea de inscriere, va fi motivata si va fi comunicata solicitantului. 
(3)Hotararile consiliului baroului pot fi contestate la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 279 
(1)Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale, statutare si deontologice. 
(2)Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare: 
a)sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica avocatiala; 
b)sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu; 
c)sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului; 
d)sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei; 
e)sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului. 
(3)Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa respecte contractul de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A.. 
(4)Nerespectarea indatoririlor prevazute mai sus reprezinta abatere disciplinara.

Art. 280 
(1)Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor. 
(2)Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului.

Art. 281 
(1)Persoana care anterior primirii in profesie a fost definitivata in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare in aceasta functie, dobandeste, potrivit art. 19 alin. 
(2) si 
(3) din Lege, calitatea de avocat definitiv. 
(2)Prin functii juridice, in sensul art. 19 din Lege, se inteleg functiile indeplinite efectiv dupa absolvirea facultatii si dupa sustinerea examenului de licenta. 
(3)Consilierii juridici care nu au sustinut examen de definitivare in profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrarii in vigoare a Legii nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, dobandesc calitatea de avocat definitiv. 
(4)Constatarea acestei calitati va fi mentionata in decizia de inscriere in barou.

&2: Contractul de formare profesionala initiala

Art. 282 
Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de exercitare a profesiei sub indrumarea unui avocat care indeplineste conditiile prevazute de art. 18 din Lege.

Art. 283 
(1)Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al baroului. 
(2)Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea executarii contractului de formare profesionala initiala si este obligat sa il informeze pe decan, in scris, asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii. Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului pentru asigurarea contributiei la fondul de formare profesionala necesar pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 53 alin. 
(2) lit. j) si art. 63 lit. f) din Lege, conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor, in temeiul art. 61 alin. 
(1) lit. e) din Lege. 
(3)Avocatul indrumator trebuie sa aiba reputatie profesionala nestirbita, vechimea prevazuta de art. 18 din lege si sa declare expres situatiile in care se afla daca sunt incidente cazurile prevazute la art. 19 alin. 
(4) si la art. 20 din Lege care vor fi consemnate in contractele prevazute la art. 282 din statut. 
(4)Consiliul baroului poate stabili numarul de contracte de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei pentru formarea profesionala initiala ce pot fi incheiate de un avocat care indeplineste conditiile art. 18 din Lege. 
(5)Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale si avocatii asociati. 
(6)Daca, din orice motive obiective, inceteaza indrumarea avocatului titular, toate obligatiile impuse de lege, statut si hotararile consiliului privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de catre un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar in a-si gasi un indrumator. Pana la gasirea altui indrumator, stagiu se suspenda. Contractul de formare profesionala initiala va cuprinde in mod expres clauze corespunzatoare. 
(7)Daca, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care incheie contractul de formare profesionala initiala nu isi indeplineste obligatiile asumate, consiliul baroului ii va solicita sa depuna un raport motivat asupra situatiei intervenite. In cazul in care se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul incheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va initia procedura disciplinara. 
(8)Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesionala initiala propuse de avocatii straini inscrisi pe Tabloul special al fiecarui barou.

&3: Suspendarea stagiului

Art. 284 
(1)Stagiul se suspenda in conditiile art. 17 alin. 
(3) din Lege. 
(2)Stagiul nu se suspenda in perioada in care avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si perfectionare profesionala la o institutie de invatamant superior (cursuri cu frecventa) daca forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla in raporturi contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor prevazute de lege in contul si pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor. 
(3)Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita efectiv stagiul timp de un an. 
(4)In situatia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in Tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala este de acord cu intreruperea stagiului si cu executarea contractului initial dupa ridicarea incompatibilitatii; 
(5)Suspendarea stagiului se constata de catre consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii. 
(6)In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionala initiala cu un avocat care indeplineste conditiile legale de competenta profesionala apta a asigura prin indrumare formarea profesionala initiala.

Art. 285 
(1)Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii. 
(2)Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita efectiv stagiul timp de un an. 
(3)Stagiul efectuat anterior intreruperii nu intra in calculul termenului stabilit de art. 17 alin. 
(1) din lege.

&4: Conditiile si efectele organizarii stagiului de catre consiliul baroului

Art. 286 
(1)In exercitarea atributiilor prevazute de art. 53, lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeaza pregatirea profesionala a avocatilor stagiari prin organizarea conferintelor lunare de stagiu. 
(2)Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise, dezbateri de spete. 
(3)Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual de consiliul baroului, pregatit de catre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocatilor indrumatori. 
(4)Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul avocatilor stagiari care s-au remarcat in primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a lucrarilor avocatilor stagiari. 
(5)Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la indeplinirea de catre avocatii stagiari a obligatiilor ce le revin.

Art. 287 
(1)La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in vedere lucrarile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat. 
(2)Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumator si de coordonatorul serviciului de asistenta judiciara al baroului cu privire la activitatea depusa pentru indeplinirea sarcinilor profesionale. 
(3)Notarile vor fi avute in vedere la avizarea inscrierii la examenul de definitivare in profesie. 
(4)Consiliul baroului, evaluand notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului indrumator si raportul coordonatorului serviciului de asistenta judiciara, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.

Art. 288 
(1)Indrumarea profesionala a avocatului stagiar este asigurata de avocatul indrumator care a consimtit in acest sens prin contractul incheiat. 
(2)Pot asigura indrumarea profesionala a avocatului stagiar doar avocatii care indeplinesc cerintele impuse de art. 18 din Lege, precum si conditiile stabilite prin hotarare a consiliului baroului si sunt titulari de cabinete individuale sau avocati asociati. 
(3)Incetarea indrumarii din orice motive se aduce la cunostinta consiliului baroului, care hotaraste schimbarea indrumatorului.

Art. 289 
(1)Avocatul indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de catre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse si potrivit art. 283 alin. 
(1) din prezentul statut. 
(2)Fapta avocatului care asigura indrumarea profesionala, de a nu isi indeplini obligatiile de indrumare si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinara grava. 
(3)Distinct de raspunderea disciplinara, consiliul baroului poate decide si interzicerea de a mai incheia contracte de formare profesionala pe o perioada de la 1 la 5 ani.

Art. 290 
(1)Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii. 
(2)Avocatul stagiar poate efectua activitatile prevazute la art. 3 alin. 
(1) lit. a) si b) din Lege.

&5: Finalizarea stagiului. Inscrierea la examenul de definitivare in profesie

Art. 291 
(1)Dupa terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivata, va constata, de la caz la caz, indeplinirea efectiva a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului indrumator si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional. 
(2)I.N.P.P.A. va comunica fiecarui barou situatia privind frecventarea cursurilor, inscrierea la examenul de absolvire si rezultatele examenului sustinut de avocatii stagiari.

Art. 292 
In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie.

Art. 293 
(1)Consiliul baroului va hotari prin decizie inscrierea avocatului stagiar pentru sustinerea examenului de definitivat in baza evaluarii activitatii sale de pregatire profesionala. 
(2)Evaluarea prevazuta la alineatul precedent se va realiza in baza: 
a)calificativelor si notelor acordate de consilierul coordonator al conferintelor de stagiu; 
b)raportul avocatului indrumator; 
c)referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenta judiciara a baroului; 
d)raportul final.

Art. 294 
(1)La sfarsitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sa sustina examenul de definitivare. 
(2)Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum si cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A., este inscris din oficiu in urmatoarea sesiune a examenului de definitivat. 
(3)Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat va fi exclus din profesie.

&6: Examenul de definitivare in profesia de avocat

Art. 295 
(1)Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza de catre fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul de desfasurare a examenului. Regulamentul va prevede in mod obligatoriu materiile din care urmeaza a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti, data unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a candidatilor si respectarea optiunii acestora, in masura posibilitatilor, spre a fi examinat in raport de specializarile in care s-au initiat, separat de examinarea privind pregatirea profesionala generala. 
(2)Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati definitivi cu competenta profesionala deplina si cu reputatie profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi prevazuta in Regulamentul de examen. 
(3)Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la cunostinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor.

Art. 296 
(1)Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului si vor fi comunicate U.N.B.R ..I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator, rezultatele examenului de absolvire. 
(2)Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi. 
(3)Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi. 
(4)De la data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv, curge termenul prevazut la art. 22 alin. 
(2) din Lege.

Sectiunea 2: Organizarea si functionarea Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor

Art. 297 
(1)I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept privat, nonprofit, aflata sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare. 
(2)I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget propriu, care se aproba anual de catre Consiliul U.N.B.R. 
(3)Consiliul U.N.B.R. adopta si modifica Statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileste organizarea si functionarea acestuia. 
(4)Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit in continuare Consiliul Institutului. 
(5)Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnati pentru o perioada de patru ani, conform statutului I.N.P.P.A.. 
(6)Presedintele Consiliului este Directorul Institutului. 
(7)Conducerea executiva a Institutului este asigurata de un director executiv numit de Consiliul Institutului. 
(8)Veniturile I.N.P.P.A. provin din: 
a)resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. si bugetele barourilor; 
b)donatii, sponsorizari sau legate; 
c)venituri realizate din activitati economice directe; 
d)alte venituri prevazute de Statutul I.N.P.P.A..

Art. 298 
(1)In temeiul Legii, al prezentului statut si al Statutului sau de organizare si functionare, I.N.P.P.A. are urmatoarele atributii: 
a)organizeaza pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari la standarde de competenta profesionala stabilite de organele profesiei; 
b)elaboreaza programele de studiu ale avocatilor stagiari si propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adoptarea programei anuale de studiu; 
c)elaboreaza in conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregatirii continue si propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adoptarea acestuia; 
d)asigura cursantilor stagiile de practica la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata; 
e)organizeaza examenul de absolvire, in conformitate cu regulamentul de organizare si desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R. 
(2)Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara sub forma de prelegeri si ateliere incadrate in module de pregatire, in urma carora cursantii obtin calificative. 
(3)Dispozitiile referitoare la formarea profesionala initiala sunt aplicabile si formelor de exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica ale cursantilor.

Art. 299 
(1)La finalizarea cursurilor si a stagiului de practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sa sustina examenul de absolvire. 
(2)Certificatul eliberat absolventilor care au promovat examenul de absolvire atesta formarea profesionala initiala in profesia de avocat si are regimul prevazut de lege in materia formarii profesionale initiale si in materia recunoasterii calificarilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.

Sectiunea 3: Pregatirea profesionala continua

Art. 300 
(1)Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze permanent pregatirea lor profesionala, prin mentinerea si diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia. 
(2)Pregatirea profesionala continua presupune largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii ale dreptului, largirea cunostintelor in domeniul procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea Europeana, precum si dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. 
(3)Pregatirea profesionala continua se realizeaza si prin specializarea impusa de diversificarea si extinderea aplicarii dreptului in raport de evolutia relatiilor social - economice contemporane.

Art. 301 
(1)Toate organele profesiei si institutiile ce isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, in raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza. Obligatia priveste in mod special si domeniul dreptului comunitar european, insusirea si aplicarea deontologiei si standardelor profesionale in materie. 
(2)Pregatirea profesionala continua se realizeaza in cadrul barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si al formelor de exercitare a profesiei si are drept scop indeplinirea de catre avocati a obligatiei profesionale de pregatire continua bazata pe o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica pentru indeplinirea corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de avocat.

Art. 302 
Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, in cadru organizat: 
a)activitatile coordonate si indrumate de Departamentul de pregatire profesionala continua al I.N.P.P.A.; 
b)asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata pentru realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei; 
c)pregatirea on-line; 
d)redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; 
e)activitati specifice in cercurile de studii organizate de barouri; 
f)activitati organizate in cooperare cu institutii de invatamant sau institutii de realizare a pregatirii profesionale in domenii conexe activitatii specifice profesiei de avocat. 
g)orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.

Art. 303 
(1)Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata in mod regulat. 
(2)Controlul respectarii obligatiilor de pregatire continua (inclusiv consecintele nerespectarii acestor obligatii) se va reflecta intr-un sistem declarativ realizat de catre avocati, apt a fi verificat. Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta Baroului si se va realiza in cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei la nivel national conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R. 
(3)Pe baza hotararilor Congresului avocatilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul pregatirii profesionale continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale continue in mod coerent si unitar la nivel national. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat.

Capitolul VI - Asigurarile sociale

Art. 304 
(1)Avocatii inscrisi in barouri, care figureaza in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor si sunt membri de drept ai Casei de Asigurari a Avocatilor denumita in continuare C.A.A.. 
(2)Avocatii inscrisi in barou care nu figureaza in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestatiile de asigurari sociale corespunzator perioadei in care si-au exercitat profesia, in conditiile prevazute de legea si Statutul C.A.A.. 
(3)Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura, in conditiile achitarii cotelor de contributie la C.A.A.. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti incasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfasurata in perioada mandatului de parlamentar, se considera venituri din profesie si se iau in calcul atat la stabilirea cotelor de contributie, cat si la stabilirea pensiei de catre C.A.A..

Art. 305 
(1)C.A.A. este organizata si functioneaza in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. C.A.A. este institutie autonoma de interes public, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. 
(2)C.A.A. va infiinta filiale organizate pe langa barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R. 
(3)Filialele C.A.A., constituite in conditiile prevazute de lege, au personalitate juridica de interes public, buget si patrimoniu propriu.

Art. 306 
C.A.A. stabileste si acorda membrilor sai, in conditiile legii sale de organizare si ale Statutului C.A.A., pensii si ajutoare sociale.

Art. 307 
(1)Fondurile C.A.A. se constituie in conditiile statutului acesteia. 
(2)Pensiile si ajutoarele sociale vor avea ca baza de calcul exclusiv stagiile de cotizare si cuantumul contributiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisa aplicarea altor criterii de calcul.

Art. 308 
(1)Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer in contul bancar al filialei in care avocatul este inscris sau la casieria acesteia pana la data de 15 ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata. 
(2)In cazul achitarii contributiei prin ordin de plata, plata se considera facuta la data debitarii contului bancar al platitorului. In cazul in care data de 15 a lunii este o zi nelucratoare, plata contributiei se socoteste facuta in termen daca este facuta in ziua lucratoare imediat urmatoare datei de 15. 
(3)Depasirea cu cel mult 5 zile a termenului de plata prevazut la alineatul precedent atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere in favoarea C.A.A..La achitarea contributiei avocatul este obligat sa ateste, in scris si sub semnatura veniturile realizate din onorarii in luna pentru care se efectueaza plata si pentru care plateste cota de contributie in conditiile prevazute de Statutul C.A.A.. Statutul C.A.A. va prevedea forma si modalitatea in care se face si se inregistreaza declaratia. 
(4)Avocatul care plateste cota maxima de contributie nu are obligatia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei platite.

Art. 309 
(1)Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite atrage aplicarea masurii prevazute la art. 27 lit. c) din Lege. 
(2)Filiala va notifica in prealabil avocatul debitor si va sesiza baroul in cazurile in care intarzierea platii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va atasa dovada notificarii. 
(3)Respectarea procedurii prealabile de notificare prevazute la alineatul precedent nu este necesara daca avocatul nu a dat declaratia privind veniturile realizate pe o perioada mai mare de 6 luni si nici nu a platit cotele de contributie la C.A.A.. 
(4)Incalcarea repetata a obligatiilor prevazute la art. 76 alin.
(2) din Lege constituie abatere disciplinara grava.

Art. 310 
La cererea filialei avocatul este obligat sa informeze in scris asupra indeplinirii obligatiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurarilor sociale privind avocatii, sa indice criteriile in raport cu care a achitat contributia si sa prezinte dovezile de plata a acesteia, in cazurile in care din evidentele filialei nu rezulta datele prevazute in prezentul articol.

Art. 311 
(1)Consiliul de administratie al C.A.A. si consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor in vederea aplicarii unitare a legii. 
(2)Intre filiala, C.A.A. si barouri se stabileste prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informatiilor si de coordonare a activitatii filialelor. 
(3)Adunarea generala a filialei se intruneste anual, la aceeasi data cu adunarea generala ordinara a baroului sau ori de cate ori este nevoie. 
(4)Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generala dupa obtinerea avizului consiliului baroului si va fi comunicat C.A.A. spre aprobare. 
(5)Hotararile consiliului de administratie al filialei se comunica C.A.A. si consiliului baroului. 
(6)Consiliul baroului poate convoca in sedinta comuna consiliul de administratie al filialei.

Art. 312 
(1)Consiliul de administratie al filialei va face propuneri Consiliului de administratie al C.A.A. pentru aprobarea statului de functiuni, dupa obtinerea avizului consiliului baroului. 
(2)Dupa obtinerea avizului baroului si cu aprobarea Consiliului de administratie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei. 
(3)Consiliul de administratie al filialei indeplineste atributiile stabilite prin lege, statutul si regulamentul de organizare si functionare al C.A.A. si pune in aplicare hotararile Consiliului de administratie al C.A.A., Congresului avocatilor, Consiliului U.N.B.R. si ale consiliului baroului. 
(4)In caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul de administratie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administratie al filialei. In acest caz Consiliul de administratie al C.A.A. va numi o conducere interimara cu avizul consultativ al consiliului baroului, pana la organizarea unor noi alegeri, respectiv pana la data primei adunari generale ordinare sau extraordinare a filialei.

Art. 313 
(1)Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administratie al C.A.A. in vederea aplicarii legii si a Statutului C.A.A.. 
(2)Pentru cheltuielile cu caracter de investitii din disponibilitatile banesti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va intocmi programul anual de investitii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania in ultima sedinta a fiecarui an pentru anul urmator. La intocmirea programului anual de investitii inscris in bugetul anului urmator, Consiliul de administratie al C.A.A. va avea in vedere evolutiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului in curs. 
(3)In intervalul dintre Congresele avocatilor, in caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administratie al C.A.A. in acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimara, pana la proximul Congres.

Art. 314 
(1)Toate hotararile si deciziile Consiliului de administratie al C.A.A. intra in vigoare si vor fi puse in aplicare in trei zile de la comunicarea acestora facuta catre membrii C.A.A., inclusiv prin internet. 
(2)In mod corespunzator dispozitiile alineatului de mai sus se aplica cu privire la hotararile si deciziile consiliilor de administratie ale filialelor.

Capitolul VII - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 315 
(1)In aplicarea dispozitiilor prevazute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a si incasa taxe pentru: 
a)inscrierea in barou a avocatilor primiti in profesie, cu examen sau scutire de examen; 
b)inscrierea la examenul de intrare in profesie; 
c)inscrierea la examenul de definitivat; 
d)reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului exclus pentru neplata contributiilor profesionale; 
e)reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului incompatibil; 
f)transferul avocatului dintr-un barou in altul, taxa ce va fi perceputa de baroul la care avocatul se transfera, 
g)infiintarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou; 
h)inscrierea in Tabloul special a avocatului strain; 
i)activitati de secretariat si jurisdictie profesionala. 
(2)Limitele maxime si scutirile de la taxele prevazute la alin. 
(1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.

Art. 316 
Comisia Permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a stabili si incasa taxe pentru: 
a)inscrierea candidatilor la examenul de primire in profesie; 
b)inscrierea candidatilor la examenul de definitivare in profesie; 
c)inscrierea la examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana a avocatilor straini; 
d)acordarea de avize conforme, in conditiile legii; 
e)activitati de secretariat si de jurisdictie profesionala.

Art. 317 
Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat (societatile civile profesionale cu raspundere limitata), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, se pot organiza si functiona numai dupa intrarea in vigoare a prezentului statut.

Art. 318 
Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptarii Legii nr.255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, isi vor indeplini in continuare atributiile potrivit Legii si statutului, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese.

Art. 319 
Avocatii care se afla in perioada de stagiu la data intrarii in vigoare a prezentului statut si pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie, pana la publicarea Legii nr. 255/23.06.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.51/1995, beneficiaza de drepturile acordate. Avocatii care urmeaza cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesionala incheiate cu I.N.P.P.A., iar dupa promovarea examenului de absolvire dobandesc calitatea de avocat definitiv.

Art. 320 
(1)Denumirile formelor de exercitare a profesiei in vigoare la data adoptarii Legii nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat se pastreaza. In caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispozitiile art. 7 alin. 
(1) din Lege, precum si cele corespunzatoare din prezentul statut devin aplicabile. 
(2)Dispozitiile alineatului 1 se aplica in mod corespunzator si in cazul folosirii firmei, stampilei, parafei, antetului si a oricaror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.

Art. 321 
Anexele nr. I - XXX fac parte integranta din prezentul statut.

Art. 322 
Prezentul statut a fost adoptat in sedinta Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 323 
La data publicarii prezentului statut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, isi inceteaza aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.